Cripto în România intră în rândul lumii: taxe mai mari și reguli europene stricte

Piața criptomonedelor din România a intrat într-o etapă complet nouă, marcată de reguli mult mai clare și de o supraveghere considerabil mai atentă. Ceea ce a fost cândva un domeniu perceput ca fiind haotic și neîncadrat legal capătă acum contururile unei piețe mature și temeinic reglementate.

Această transformare profundă nu este deloc întâmplătoare, ci face parte dintr-un efort mult mai amplu de aliniere la standardele europene. Autoritățile române urmăresc atât protejarea investitorilor, cât și integrarea acestui sector modern în sistemul financiar clasic, fără a sufoca însă inovația.

Regulile europene devin obligatorii

Piatra de temelie a acestui nou cadru este regulamentul european cunoscut sub numele de MiCA, care stabilește reguli unitare pentru toate statele membre. România a transpus aceste prevederi în legislația națională printr-o ordonanță de urgență intrată în vigoare încă din luna martie a anului 2025.

Un adevărat moment de cotitură este stabilit pentru chiar mijlocul acestui an. Potrivit autorităților europene, perioada de tranziție pentru aplicarea MiCA expiră la data de 1 iulie 2026, iar de la acel moment furnizorii de servicii care nu au obținut autorizarea necesară nu vor mai putea opera cu clienți din Uniune.

Cine supraveghează piața

Odată cu intrarea în vigoare a noilor reglementări, s-a clarificat în sfârșit și rolul instituțiilor statului în acest domeniu. Autoritatea de Supraveghere Financiară, cunoscută sub acronimul ASF, a fost desemnată drept principala autoritate responsabilă cu supravegherea furnizorilor de servicii legate de criptoactive.

Rolul Băncii Naționale a României nu este nici el unul neglijabil în această întreagă ecuație. Instituția rămâne responsabilă pentru aspectele ce țin de tokenurile de monedă electronică, de plăți și de sistemul bancar, completând astfel în mod firesc cadrul general de supraveghere a acestei piețe.

Impozitul urcă la 16 la sută

Poate cea mai concretă și palpabilă schimbare pentru investitorul de rând ține însă de taxe. Începând cu data de 1 ianuarie 2026, cota de impozit aplicată câștigurilor obținute din tranzacțiile cu criptomonede a crescut semnificativ, urcând de la 10 la sută până la un nivel de 16 la sută.

Această majorare importantă a fost validată inclusiv de cea mai înaltă instanță a țării. Curtea Constituțională a confirmat pe deplin legalitatea noii cote de impozitare, ceea ce înseamnă că schimbarea este acum una definitivă și se aplică tuturor câștigurilor obținute de către investitorii români.

Există totuși și câteva excepții binevenite, menite să simplifice viața micilor investitori. Tranzacțiile individuale cu o valoare mai mică de 200 de lei sunt scutite de impozit, cu condiția ca totalul câștigurilor anuale ale unei persoane să nu depășească pragul stabilit de 600 de lei.

Transparență totală prin ANAF

Un alt pilon extrem de important al noului cadru legislativ este transparența sporită față de autoritatea fiscală. Toate platformele autorizate care operează astăzi pe piață au acum obligația foarte clară de a raporta tranzacțiile utilizatorilor lor către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Această obligație este una deosebit de cuprinzătoare și nu lasă loc de portițe. Practic, absolut toate platformele active cu utilizatori din România, indiferent de țara în care sunt licențiate, trebuie să transmită anual aceste date către ANAF, aliniind astfel țara la standardele internaționale de transparență.

În concluzie, este limpede că vremea în care criptomonedele funcționau într-o zonă gri, la adăpost de orice reguli, a apus definitiv în România. Rămâne acum de văzut cum se vor adapta atât investitorii, cât și platformele, la acest nou și delicat echilibru dintre libertate și control.