Impozitare mai mare și supraveghere strictă: cum se schimbă regulile pentru investitorii cripto din România în 2026

Anul 2026 aduce schimbări importante pentru toți românii care investesc în criptomonede. Pe de o parte, statul majorează impozitul aplicat câștigurilor obținute din tranzacții, iar pe de altă parte introduce un sistem mult mai strict de supraveghere a platformelor. Aceste modificări vizează o piață care a crescut considerabil în ultimii ani.

Impozitul urcă de la 10 la 16 la sută

Cea mai vizibilă schimbare este creșterea cotei de impozitare. Dacă până la finalul lui 2025 câștigurile din criptomonede erau impozitate cu 10 la sută, începând cu 1 ianuarie 2026 această cotă urcă la 16 la sută. Practic, investitorii vor păstra o parte mai mică din profitul obținut, ceea ce schimbă calculul din spatele multor strategii.

Există totuși și o veste bună pentru cei care fac tranzacții mici. Câștigurile care nu depășesc 200 de lei pe tranzacție rămân neimpozitate, atâta timp cât suma totală nu trece de 600 de lei pe an. Această scutire este menită să protejeze micii investitori și pe cei care tranzacționează ocazional, cu sume relativ modeste.

O piață de miliarde de dolari

Interesul românilor pentru monedele digitale nu este deloc neglijabil. Potrivit datelor, în România sunt investite aproximativ 10 miliarde de dolari în criptomonede, o cifră care arată cât de mult s-a dezvoltat acest domeniu. În plus, se estimează că în jur de 7,5 la sută din populația țării deține în prezent astfel de active digitale.

Aceste cifre explică de ce autoritățile au decis să acorde o atenție sporită sectorului. Un domeniu în care circulă sume atât de mari devine automat o țintă pentru fisc, care caută modalități de a colecta impozitele datorate și de a reduce zona gri în care unele tranzacții au rămas până acum nedeclarate de către utilizatori.

Platformele, obligate să raporteze

Poate cea mai importantă schimbare de fond ține de modul în care sunt monitorizate platformele de tranzacționare. Începând din 2026, atât platformele din țară, cât și cele din străinătate care au clienți români vor fi obligate să se înregistreze la ANAF și să transmită anual informații despre utilizatorii lor. Este o schimbare majoră de paradigmă.

Baza legală a acestei obligații este o ordonanță de urgență adoptată pe 12 noiembrie 2025, care modifică Codul de procedură fiscală. Prin acest act normativ, România transpune în legislația proprie cerințele europene privind schimbul automat de informații despre activele digitale, aliniindu-se astfel la standardele impuse la nivelul întregii Uniuni.

Directiva DAC8 și standardul CARF

Noile reguli nu apar izolat, ci fac parte dintr-un cadru european mai larg. Ele reprezintă aplicarea directivei DAC8, care reglementează schimbul automat de informații despre criptomonede, precum și a standardului CARF elaborat de OCDE. Statele membre ale Uniunii Europene aveau obligația de a transpune aceste reguli până la 31 decembrie 2025.

Raportarea efectivă a datelor devine astfel obligatorie de la 1 ianuarie 2026. Prin acest mecanism, autoritățile fiscale din diferite țări vor putea face schimb de informații, ceea ce înseamnă că un investitor român care folosește o platformă din străinătate nu va mai putea rămâne, teoretic, în afara radarului fiscului național.

Ce date ajung la fisc

Volumul de informații pe care platformele trebuie să îl transmită este considerabil. Este vorba despre identificarea completă a utilizatorului, care include numele, adresa, codul numeric personal sau echivalentul acestuia, precum și date despre naștere. La acestea se adaugă detalii despre tranzacții, cum ar fi tipul activului, cantitatea și valoarea de piață.

Pe lângă aceste elemente, sunt raportate și operațiunile de transfer sau de conversie a activelor. Practic, autoritățile vor avea o imagine mult mai clară asupra activității fiecărui investitor, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea de a ascunde câștiguri sau de a evita declararea corectă a veniturilor obținute din criptomonede.

Amenzi și riscul blocării

Pentru platformele care nu respectă noile obligații, legislația prevede sancțiuni consistente. Amenzile pentru neconformare pornesc de la 50.000 de lei și pot ajunge până la 150.000 de lei. În cazul încălcărilor repetate, autoritățile pot merge chiar mai departe, ajungând să blocheze accesul la platforma respectivă pe teritoriul României.

În ansamblu, anul 2026 marchează o schimbare de direcție clară în modul în care România privește piața criptomonedelor. Statul trece de la o abordare relativ permisivă la una bazată pe impozitare mai mare și pe transparență sporită. Pentru investitori, mesajul este limpede, declararea corectă a veniturilor devine mai importantă ca oricând.