Impozitul pe criptomonede în România crește la 16 la sută din 2026, iar platformele vor raporta la ANAF

Anul 2026 marchează o schimbare majoră, și deloc favorabilă, pentru numeroșii români care investesc în criptomonede. Începând cu data de 1 ianuarie, au intrat în vigoare reguli fiscale considerabil mai stricte, care modifică profund modul în care sunt tratate câștigurile obținute din tranzacționarea activelor digitale. Investitorii sunt nevoiți acum să se adapteze la un cadru mult mai apăsător.

Cota de impozitare crește la 16 la sută

Cea mai importantă modificare vizează majorarea cotei de impozitare. Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul aplicat câștigurilor din criptomonede a crescut de la 10 la sută la 16 la sută. Această creștere se aplică tuturor tranzacțiilor care generează profit, indiferent dacă este vorba despre vânzarea de Bitcoin, de Ethereum sau de orice altă monedă alternativă de pe piață.

Această înăsprire fiscală nu a apărut din senin, ci are la bază un cadru legislativ precis. Noile prevederi au fost introduse prin Legea numărul 239 din 2025, cunoscută în spațiul public sub denumirea de al doilea pachet fiscal sau legea austerității. Acest act normativ a produs efecte începând din anul 2026, aliniind România la tendințele europene de reglementare mai strictă a domeniului.

Pragul de scutire pentru micii investitori

O veste ceva mai bună vizează existența unui prag anual de scutire, gândit pentru a proteja micii investitori. Potrivit noilor reguli, sub un plafon anual de 3.000 de lei nu se datorează niciun impozit pe câștigurile realizate. Acest lucru înseamnă că persoanele care obțin profituri modeste din criptomonede nu sunt supuse acestei obligații fiscale, beneficiind de o oarecare relaxare.

Trebuie însă subliniat un aspect esențial legat de acest prag. În momentul în care câștigurile depășesc valoarea de 3.000 de lei într-un an, obligația de a declara și de a plăti impozitul se aplică pentru întreaga sumă câștigată, și nu doar pentru partea care depășește plafonul. Prin urmare, pragul funcționează ca o condiție, nu ca o deducere permanentă din venitul impozabil.

Vești bune și vești proaste

Cadrul fiscal aduce cu sine atât aspecte pozitive, cât și unele extrem de criticate. Pe partea bună, contribuția de asigurări sociale de sănătate, cunoscută sub acronimul CASS, nu se aplică veniturilor din criptomonede. Aceasta este o veste îmbucurătoare pentru investitori, deoarece elimină o povară fiscală suplimentară care ar fi putut reduce și mai mult randamentele obținute.

Pe de altă parte, una dintre cele mai contestate prevederi ale noului sistem se referă la imposibilitatea deducerii pierderilor. Concret, dacă un investitor a cumpărat o criptomonedă la un preț mai mare decât cel la care a vândut-o, pierderea rezultată nu poate fi scăzută din profiturile obținute în alte tranzacții și nici reportată în anii următori pentru compensare.

În ceea ce privește metoda efectivă de calcul, autoritățile au optat pentru un principiu bine cunoscut în lumea financiară. Este vorba despre principiul FIFO, adică primul intrat, primul ieșit, prin care costurile de achiziție sunt atribuite vânzărilor în ordine cronologică. Această metodă stabilește clar cum se determină câștigul impozabil atunci când există achiziții multiple în timp.

Cum se declară câștigurile

Din punct de vedere al obligațiilor administrative, investitorii trebuie să acorde atenție procedurii de declarare. Veniturile se raportează prin intermediul formularului D212, respectiv Declarația unică privind impozitul pe veniturile realizate, care are ca termen limită data de 25 mai pentru anul fiscal precedent. Este necesară păstrarea unei documentații complete, inclusiv capturi de ecran și confirmări ale tranzacțiilor.

Supravegherea platformelor prin DAC8

Poate cea mai importantă schimbare de perspectivă vine odată cu implementarea directivei europene DAC8, dublată de standardul global CARF elaborat de OCDE. Prin acest mecanism, marile platforme de tranzacționare precum Binance, Coinbase sau Kraken vor fi obligate să transmită automat către ANAF date detaliate despre tranzacțiile utilizatorilor, începând cu anul fiscal 2027, sporind astfel transparența.

Furnizorii de servicii cu active digitale au acum obligații stricte de conformare. Aceștia trebuie să se înregistreze la ANAF și să transmită anual informații standardizate despre clienți și tranzacții. Pentru cei care nu respectă aceste cerințe, legislația prevede amenzi consistente, cuprinse între 50.000 și 150.000 de lei, ceea ce subliniază seriozitatea cu care statul tratează acest domeniu.

O piață în plină expansiune

Aceste măsuri vin pe fondul unei piețe locale surprinzător de dezvoltate. Conform datelor disponibile, valoarea totală a investițiilor în criptomonede din România se ridică la aproximativ 10 miliarde de dolari, iar circa 7,5 la sută din populație deține astfel de active. Comparativ, gradul de adopție este de 13,1 la sută în Polonia, 8,9 la sută în Germania, 8 la sută în Spania și 7,2 la sută în Franța.