România, singura țară din UE fără lege pentru piața crypto: de la 1 iulie firmele nu mai pot fi autorizate, iar investitorii rămân într-un vid legislativ

În timp ce restul Uniunii Europene trece la un regim clar pentru criptomonede, România a rămas singurul stat membru care nu a adoptat legislația internă necesară pentru aplicarea regulamentului MiCA. Rezultatul este un paradox: regulile europene sunt în vigoare, dar în țară nu există nicio autoritate care să le poată pune efectiv în practică pentru firmele din domeniu.

Consecința directă este că platformele care oferă servicii cu criptoactive nu pot obține autorizația necesară pentru a funcționa legal. Practic, deși cadrul european există și se aplică din vară, în România lipsește veriga care ar transforma acele reguli în autorizații concrete, lăsând un întreg sector într-o incertitudine greu de gestionat.

Ce s-a schimbat de la 1 iulie

Momentul zero a fost 1 iulie 2026, data la care a expirat perioada de tranziție prevăzută de MiCA. De la acel prag, furnizorii de servicii cu criptoactive care nu sunt autorizați nu mai pot, în principiu, să deservească legal clienți din Uniunea Europeană, iar vechiul regim național provizoriu nu mai acoperă activitatea lor.

Problema este că procesul legislativ intern s-a împotmolit. După o primă transpunere prin ordonanță în 2025, un nou proiect de ordonanță de urgență a fost introdus în prima lectură în ședința de guvern din 2 aprilie 2026, urmând să desemneze ASF și BNR drept autorități competente și să stabilească un regim de sancțiuni pentru platforme și pentru automatele crypto.

Acel proces a fost însă întrerupt de contextul politic. Demiterea guvernului Bolojan, la 5 mai 2026, a blocat adoptarea proiectului, iar Parlamentul a intrat ulterior în vacanță până la 1 septembrie 2026. Astfel, tocmai în perioada în care restul Europei își punea la punct regulile, România a rămas fără cadrul legal care să le activeze.

De ce nu poate ASF să autorizeze

Cheia întregii probleme este statutul de autoritate competentă. Fără o lege internă care să o desemneze oficial în acest rol pentru MiCA, Autoritatea de Supraveghere Financiară nu poate nici măcar să primească, darămite să soluționeze, cererile de autorizare depuse de operatorii de criptoactive care ar vrea să funcționeze din România.

Situația a fost confirmată public chiar de conducerea instituției. Prim-vicepreședintele ASF, Gabriel-Ioan Avrămescu, a declarat fără echivoc că nicio autoritate din România nu poate primi sau soluționa, în prezent, cereri de autorizare în baza regulamentului european, punctând astfel amploarea blocajului cu care se confruntă sectorul.

Întârzierea are și o dimensiune europeană. Pentru neadoptarea la timp a legislației de aplicare a MiCA, Comisia Europeană a declanșat împotriva României o procedură de infringement, ceea ce înseamnă că întârzierea nu este doar o problemă internă, ci poate atrage și presiuni și eventuale sancțiuni din partea Bruxelles-ului.

Milioane de investitori în incertitudine

Miza este departe de a fi una de nișă. Estimările privind numărul românilor care dețin criptomonede variază considerabil, de la câteva sute de mii până la circa două milioane de persoane, în funcție de sursă, iar valoarea totală a portofoliilor este apreciată la peste 12 miliarde de euro, ceea ce arată cât de răspândit a devenit fenomenul.

Pentru acești investitori, vidul legislativ nu este o simplă chestiune birocratică. Dacă platformele pe care le folosesc ajung să fie investigate sau nevoite să își suspende serviciile din lipsă de autorizare, utilizatorii ar putea întâmpina restricții chiar în accesul la propriile fonduri, un scenariu care transformă o problemă de reglementare într-un risc personal concret.

Ce riscă România

Costul se măsoară și în bani publici. Prin lipsa autorizării și a supravegherii, statul pierde venituri din taxe, iar ASF pierde veniturile aferente autorizării și controlului acestor operatori. În paralel, unele firme ar putea alege să se mute în alte state membre mai prietenoase, statele baltice fiind adesea menționate ca destinație preferată.

Că industria nu așteaptă pe loc se vede și din mișcările marilor jucători. Binance, cea mai mare bursă crypto din lume, și-a retras la 25 iunie 2026 cererea de autorizare depusă în Grecia, semn că platformele își caută activ jurisdicția cea mai convenabilă din Uniune, în timp ce România rămâne pe margine, incapabilă deocamdată să intre în competiție.

Deznodământul depinde acum de voința politică. Câtă vreme guvernul nu are puteri depline și Parlamentul revine din vacanță abia în septembrie, o adoptare rapidă a legislației pare puțin probabilă. Următoarele luni vor arăta dacă România recuperează decalajul și își desemnează în sfârșit o autoritate competentă, sau dacă rămâne pata albă a hărții crypto europene.